A inceput perioada de recrutari

Cu ce suntem mai deosebiti??

Noi suntem Clubul de Turism si Ecologie ECOTUR si…
Verdele nostu e  mai galagios!!

Cum adica!?!

Iubim muntele, florile, copacii… natura!
Ne implicam in domeniul turismului si al ecologiei si facem proiecte cu studenti pentru studenti!
Daca pentru tine mersul la munte inseamna mai mult decat un gratar si stat in vila te asteptam sa ni te alaturi!
Ia initiativa si vino la noi in echipa!

Daca vrei sa te faci auzit inscrie-te completand acest formular (click) si apoi se trimite pe adresa clubului: clubecotur @ gmail.com

sau prin formularul de la standul din Cibernetica  in perioada 13-23 octombrie
*de luni 19 octombrie ne gasesti la etajul 1 in Comert

www.club-ecotur.ro

PS: important pentru cei care au aplicat pe site prin butonul ‘inscriere’ – cititi aici

*UPDATE:  inscrierile s-au finalizat, felicitari noilor membri !

  Vineri seara…Dupa ce anunt timp de 3 zile toti prietenii ca ma duc la munte nu gasesc niciun doritor. Eh asta e ma duc singur desi putin pus pe ganduri. Imi vine o idee sa-i dau mesaj lui Mihai din Busteni. Si culmea imi raspunde pozitiv la invitatie. Super tare nu mai merg singur. Se face 23 : 30 si decid sa ma bag in pat sa dorm…Adorm undeva pe la 2 :30 si ma trezesc la 3 :30…..nu-i nimic dorm vro 2 ore pe tren.

  Se face ora 5 si plec spre gara. Ma intalnesc la metrou cu Lucian care pleca la munte cu Oana si Harciogu. Ajung in gara ma despart de ei pentru ca ei luau rapidu de praga iar eu personalu. Prind 2 ore de somn si sunt trezit la 8 :30 de un mesaj primit de la Mihai in care ma anunta ca nu mai vine ca are niste musafiri. Hopa…revenim la planul original de a face seaca de unu singur. Ajung in Busteni cu 20 min. intarziere si deja planul imi este dat peste cap. Aveam de gand sa prind personalul de 15 :40 din busteni spre bucuresti deci in teorie aveam 5 ore si putin la dispozitie sa fac traseul.

  Plec la 10 :15 din gara grabit sa ajung la 10 :40 la baza traseului.

Ajung la timp si imi intru in orarul stabilit. Trec pe sub busteanul ce arata intrarea in vale si incep sa ma gandesc « ce oi cauta eu frate singur pe aici ? eh tre s-o fac si pe asta…. « Gandul imi era doar la ursii ce pot aparea prin zona asa ca din cand in cand mai bat din palme si mai vorbesc. Se aud niste pietre cazand probabil ceva capre negre undeva mai sus. Apare prima saritoare importanta de 25 m si o abordez cu calm.

  Trec de ea si incep sa apara surprizele….Stanca deja incepe sa fie uda si se anunta o tura interesanta….Continui traseul cu calmul cu care incepusem. Deja sunt pe vale intre stanci si nu-mi mai fac griji sa apara vre-un animal nedorit. Ajung la o saritoare interesanta ce are pus un bustean la intrare. Abordez cu usurinta si calm stanca uda spre surprinderea mea. Incet incet avansez iar timpul este doar in favoarea mea. Peste 1 ora ajung la prima saritoare cu fereastra care este undeva putin mai departe de jumatatea traseului. Ma opresc sa mananc niste fructe si o gura de ciocolata si pornesc voios la drum.

  Trec usor de saritoare fiind singur. Continui drumul si ajung la a 2-a saritoare cu fereastra ceva mai greu de abordat deoarece prizele sunt destul de dificil de reperat. Trec si de aceasta si continui drumul cand in curand vad niste oameni in fata. Super nu mai sunt nevoit sa merg singur. Ma opresc sa vorbesc putin cu ei si aflu ca sunt pentru prima data pe seaca. Decid sa urc impreuna cu ei pentru ca timpul este in favoarea mea.

  Dupa 1 ora si 40 min. de la intarrea in vale sunt sus in brana lui raducu. Mananc ceva si lenevesc o jumatate de ora. Apoi pornesc usor usor pe brana vorbind cu gasca ce am intalnit-o. Decid ca este cazul sa o iau la pas cu gandul la tren desi unul din baieti se oferise sa ma duca pana in bucuresti cu masina. Brana nu pune probleme si in 45 min. sunt la intersectia cu jepii mari. Cobor in pas alert desi era ceasul deabia 13 :30.

  Pe drum ma intersectez cu turisti ce urcau la piatra arsa. De pe la jumatatea traseului incep sa fluier din plictiseala. Ma opresc mai fac o poza mai admir peisajul. Deja pomii isi schimba culoarea si arata superb. Ajung la 14 :40 in gara din Busteni si stau si dardai mai bine de o ora de frig pana soseste trenul. Ma rasfat asa ca ma duc si ma asez intr-un compartiment de la cls. 1-a unde dorm extraordinar de bine pana la Ploiesti. Ajung in Bucuresti cu o intarziere a trenului de doar 5 min. cu bucuria ca am depasit acest prag psihologic.

Ture cat mai reusite va doresc,

                             Cosmin

Curat Murdar Mon Cher!

Clubul de ecologie si turism EcoTur porneste a 2-a actiune a sa de curatenie in Piatra Craiului. Daca esti pasionat de munte si vrei sa dai o mana de ajutor, atunci participa la actiunea de curatenie ce va avea loc in perioada 12 – 14 Iunie 2009 in parcul national Piatra Craiului in zona Dambovicioara.

Fiind o organizatie non profit nu va putem pune la dispozitie decat echipamentul necesar de curatenie si locul de campare cazarea facandu-se la cort. Pentru inscrieri puteti trimite un e-mail la adresa ong.ecotur@yahoo.com in care sa specificati numele dvs. cat si un numar de contact.

De asemenea puteti afla mai multe informatii pe site-ul www.club-ecotur.ro sau blog http://ecotur.wordpress.com/

Cu prietenie,

Clubul de Ecologie si Turism EcoTur

Dupa cum am promis revenim cu detalii

Plecarea va avea loc pe data de 12.06 cu acceleratul de 5:20 in directia Campulung de unde vom fi preluati de un microbuz pana in Dambovicioara. Intalnirea va fi la ora 5:00 la casa de bilete clasa a 2-a. Pretul unui bilet CFR este de 28.5 ron (pret intreg)

Intoarcerea va fi pe data de 14.06 cu acceleratul de ora 18:00 din Campulung

Stire de ultima ora

din cauza codului galben de inundatii sub care se afla zona ce trebuie curatata plecarea se amana pentru ora 17:20. Intalnirea va avea loc la ora 16:40 la casa de bilete clasa a 2a Gara de Nord
Va rugam sa urmariti anunturile noastre deoarece din cauza furtunii din zona piatra craiului actiunea poate fi anulata

Va multumim,
Echipa EcoTur

actiunea se suspenda datorita conditiilor meteorologice nefavorabile. va multumim pentru intelegere si ne cerem scuze pentru deranjul creeat.

Acum urmeaza un nou tip de articol aici pe blog,  despre conferina, scris de Laura, ca sa stiti ce ati ratat .
Pentru poze, la sf sunt linkurile .
->>>

Miercuri 20 mai in cadrul Academiei de Studii Economice a avut loc cea de-a doua editie a Conferintei “O cariera in turism” oraganizata de Clubul de Turism si Ecologie ECOTUR.
Printre invitatii la conferinta s-au numarat : Dragos Anastasiu – Presedinte Eurolines, Dan Penciu – Agentia de Turism Travel Maker , Razvan Antoni – Director General AMADEUS, Mircea Draghici – Manager CB Richard Ellis Eurisko, Traian Badulescu – purtator de cuvant ANAT , Octavian Arsene din partea Ministerului Turismului Directia Generala Dezvoltare si Relatii Internationale si Marian Coca Manager Hotel Monte Carlo.
 

Temele principale de discutie au vizat : etapele pe care trebuie sa le parcurga un tanar student pentru a-si crea un viitor de succes in domeniul turistic, primii pasi pe care i-au facut inviatii pentru a deveni ceea ce sunt astazi si informatii privind activitatile ce se desfasoara in interiorul diferilor entitati din domeniu (agentie , hotel, minister).
Datorita faptului ca invitatii au perceptii diferite privind societatea actuala lucrul acesta s-a reflectat si in discursurile pe care le-au avut, starnind simpatia sau antipatia studentilor.

Marian Coca, primul care a luat cuvantul, a oferit exemple in ceea ce priveste atitudinea pe care este nevoie sa o aibe un tanar la angajare punand accent pe experienta si nu neaparat pe prestigiul scolilor absolvite. Octavian Arsene a oferit multe informatii privind activitatea ce o desfasoara in interiorul ministerului pentru a ajuta la dezvoltarea turismului romanesc si a raspuns la intrebarile studentilor.
Razvan Antoni a avut o viziune destul de pesimista in ceea ce priveste viitorul studentilor sugerandu-le sa se indrepte spre antrepronoriat si sa dezvolte o pasiune pe care apoi sa o transforme intr-o afacere.
Dragos Anastasiu a prezentat activitatile ce se desfasoara in cadrul unei agentii de turism si a oferit o alternativa – postul de consultant in turism. De asemenea a prezentat pe scurt si competentele de care are nevoie un tanar student pentru a se angaja intr-o agentie.
Mircea Draghici, fondatorul clubului ECOTUR , a povestit istoricul acestuia si motivele care l-au determinat sa formeze in urma cu 10 ani un club de ecologie si turism. A prezentat si greutatile pe care le-a intampinat atunci cand a organizat pentru prima oara proiectul “Practica in turism” dar si de succesul de care s-a bucurat atunci cand proiectul a dat roade. Dan Penciu a prezentat si comentat principalele mituri care circula printre cei care isi doresc sa urmeze o cariera in turism, precum si alegerile cu care se intalnesc tinerii, munca dintr-un ONG sau un serviciu.
Studentii au fost interesati de subiectele prezentate si au pus numeroase intrebari invitatilor astfel conferinta a devenit una si mai interactiva. Cei mai activi dintre ei au primit carti de beletristica precum si vouchere pentru a participa la un seminar privind “Pensiunea turistica finantata de UE”.

Articol realizat de
Laura Marinescu
Secretar General ECOTUR

<Poze  Laura>

<Poze Vali>

Astea 2 ture au fost puse cap la cap si au iesit cu muuulte peripetii. Sa incepem…..

Se facea a fi o zi de sambata 14 Feb. cand ma trezesc dis de dimineata sa plec spre gara de nord unde aveam sa ma intalnesc la 5:50 cu Dan. Pierd metroul asa ca ii dau mesaj lu Dan sa ii spun ca intarzii la gara sa-si ia bilet la celebrul personal cand pe la si 45 ma suna sa-mi spuna ca deabia s-a trezit si ca a luat un taxi spre gara (bafta cu colegul de camera ce-l trezise sa-l intrebe daca nu mai pleaca la munte).

Ne vedem in gara luam bilete si ne suim in personal care mai nou trage la linia 6. In tren stam in compartiment cu niste baieti si fete de la cercetasi ce aveau si o chitara asa ca drumul ne-a parut mult mai scurt dar nu inainte sa concuram cu niste manelisti la 2 compartimente mai incolo ce aveau si un acordeon…in fine. Ajungem in Brasov mergem in “mall” sa mancam ceva si discut cu Stelica sa-mi dea nr fratelui lui Silviu sa ne vedem cu el sa mergem impreuna spre Zarnesti. Coincidenta face ca el statea la 2 mese mai incolo de masa noastra. Ne suim toti 4 in tren si pornim spre zarnesti.

Dsicutii pe drum ce fac sa zboare timpul. Ajungem in Zarnesti ne aprovizionam si pornim voiosi spre Curmatura. Desi Dan nu mai fusese de mult pe munte am reusit un timp record pana la cabana (numai cu gandul la mancarea calda ce ne astepta). Intalnim si gasca ce venea din piatra mica si ne punem pe discutii. Din pacate lipsa de comunicare face ca la cabana sa nu avem nicio chitara….ce trist! Ma duc sa amplasez cortul afara cand se pune pe un vant nenorocit….Inghet de frig sis cap printe dinti injuraturile de rigoare ca deabia intind cortu. Intru in cabana servesc un ceai cald si ne punem pe discutii. Pe seara ajung si colegii mei din urs care veneau de pe Lehman si erau inghetati ca niste rahati. Ii servesc cu niste vin si palinca (doar e moka ii sarbatorim pe Stelu si Silviu…) si iata ca se face ora 23…mergem in anexa unde de echipam eu si Dan de o noapte friguroasa la cort…..

Afara bate vantu crunt si e un frig de ingheata pietrele….dar nu-I nimic trecem noi peste….Ne bagam in cort si ne echipam, ne bagam in saci si incercam sa atipim….Vantul bate din ce in ce mai tare si frigul isi face simtit prezenta. Aud ceva suspect asa ca decid sa ies din cort. Si daca tot ies hai sa fac si un susu. Afara doar vantu….ce animal tampit iese pe vremea asta din vizuina? Intru in cort ma bag in sac si incerc sa dorm….dar mi se face rau deoarece dorm intr-o parte asa ca ies din cort si incerc sa vomit ce mai am prin stomac….bine ca n-aveam nimic in el…ma bag in sac déjà e ora 4:20 si suna alarma telefonului…..am uitat ca am lasat-o activata….

Dan decide ca e prea frig in cort si fuge in anexa sa doarma. Eu decid ca mai resist si ma bag mai bine in sacu de dormit…Se face 7:30 ma trezesc si ma apuc de strans rucsacul in graba si sacul de dormit. Inghet de frig asa ca decid sa fug in anexa sa ma incalzesc. Ajung acolo ma incalzesc imi usuc bocancii trag parazapezile si fug afara sa aduc echipamentu in cabana. Se trezeste stelica si ma ajuta sa strangem cortul. Mancam ceva si incepe alergatura sa prindem trenul spre Brasov.

Ajungem in gara prea devreme asa ca e cazu sa facem niste cumparaturi. Cola nu lipseste din meniu. Ne suim in tren ajungem la Brasov unde avem de balaurit vro 2 ore asa ca mergem iar in “mall” sa mancam. Discutii si distractie asa ca timpul trece repede. Decidem sa mergem cu nasu asa ca ne suim in ultimo vagon. Trenul destul de aglomerat de la brasov….ok…nasol. Dar nu-I nimic ne distram. Un prieten afla ca se mai suie niste amici de-ai lui in Sinaia cu o chitara asa ca avem ce face pe tren pan la bucuresti….Timpul trece in zbor nasul este captat de atmosfera facuta de chitara asa ca decide sa mai stea nitel cu noi si sa-mi mai aduca aminte cum e sa fii student. Ajungem in Bucuresti unde ne despartim fiecare luand-o spre casa lui.

Acum incepe partea a 2-a….

Ajung eu acasa imi desfac rucsacul iau mancarea din frigider o bag in rucsac rearanjez rucsacul si ma bag la somn….Zori de ziua iar trezire la 4:40 iar pun rucsacu in spinare si fug spre gara. La eroilor ma vad cu Denisa si in gara cu restu gastii (adica Teo, Ancuta si Tom).

Ne oprim sa bagam niste junk food de la Mc si ne suim in trenul de Brasov. Pan la Ploiesti parca zburam asa ca de dam jos si da-I fuga spre Ploiesti Sud unde luam trenul care are intarziere 20 min. spre Maneciu. Tanti aia de la gara din buc. Nu ne-a dat bilete cu legatura decat la ora 18 asa ca tre sa obtinem niste stampile de intrerupere da nu-I problema. In tren iar discutii chestii trestii si ne vedem in Maneciu…..sau Paraseni….un fel de oras al nimanui unde oamenii cred ca deabia mai traiesc.

Gasim un rechin care sa ne duca pana in cheia cu 7 lei de om (ce vrei nene e scump da si 22 km la talpa nu’s de colea) In masina caldura si bine parca nu vroiam sa ne mai dam jos. Ajungem in Cheia ne lasa nenea ala undeva la intrarea in traseu si de acolo ne batem cap in cap pe unde sa mergem….Vine un mosulica la noi si ne spune “luati-o pe valea berii ca e usor” gata nene. Ne arata el pe unde e mai scurt drumu si pornim. Intrarea in traseu era acoperita der gheata si deja regretam ca am lasat coltarii acasa. Urcam incet dar sigur si ajungem in DN 1A unde iar ne vedem cu mosulica (bai frate asta e supermen de a ajuns inaintea noastra???).

Iar ne indruma el bine si pornim usor usor pe deneu. Ajungem la bariera unde incepe drumul forestier care duce pan la cabana Ciucas unde cica vor astia sa faca un hotel….naspa! Suntem intampinati de 2 caini de la o stana iar unu din ei decide ca e cazu sa ne urmeze….ok….si iata cum ne facem cu un caine insotitor da al naibii de frumos pe care’l botezam “Alb” desi el era maro….Pe drum ne mai oprim la o poza si o ciocolata. Urcam destul de usor pana la izvor de unde luam si niste apa si pornim spre cabana.

Deja drumul incepe sa fie inclinat dar nu-i nimic urcam incet da sigur. Aproape de cabana suntem prinsi de un cuplu ce urca pana la cabana venind de la Muntele Rosu. Ajungem la cabana si observam cat de daramata e dar decidem sa ramanem in ea. Nenea ne ofera un ceai cald iar cuplul pleaca spre cabana M. Rosu. Luam 2 paturi si facem un fel de cazemata unde asezam cortul. Luam un al 3-lea pat si il punem pe post de scara. Scoatem primusu si ne apucam sa facem o supita calda, asezam toate alea prin cort si ne punem pe vorbit.

Nu mai tinem cont ca afara e un frig de crapa si pietrele si incercam sa tinem catelul cat mai departe de supa noastra. Savuram supa dupa 1 ora si ceva pt ca era atat de frig incat inghetase gazul in butelie si nu avea pic de presiune. Mai barfim ce mai barfim si ne bagam la culcare dar nu inainte sa aflam povestea cu mireasa din crai….poate ne bantuie!!!. Pe la 12 noaptea se aud niste pasi in cabana ce se apropie de cort. Ma trezesc brusc si in 30 de sec. sunt afara din cort uitandu-ma daca nu cumva a intrat cineva in cabana. Catelul statea in coltu lui si in cabana liniste deplina….ok….o fi mireasa din crai! ))

Ne bagam iar la culcare si ne trezim dimineata. Afara un peisaj splendid si un soare stralucitor pe cer. dar frigul tot persista si vantul bate crunt. mancam ceva dam din putinul nostru si catelului si pornim la drum nu inainte de a “darama” patul ce era pe post de scara pt ca lasasem in cabana tot echipamentul si sa nu-l fure cineva. Soarele bate puternic si reflectat in zapada face ca vederea sa inceapa sa-mi joace feste asa ca Denisa e fata buna si-mi da ochelarii ei de soare. Batem poteca prin zapada destul de mica indrumati de catelul ce deschidea traseul. Ne oprim la poze si dat telefoane ca deh prindem un strop de semnal. Ajungem intr-un loc aproape de Tigai unde traseul se pierde. Decid sa urc pe un horn putin mai abrupt sa vad ce este in fata.

Cainele ma urmeaza credincios pana cand incepe sa se panicheze dar ajungem sus cu bine….”Ba nu e pe aici!” urlu eu din varf si ii ghidez pe restul sa o ia pe jos. Eu ca tot am urcat hai sa continui pe aici desi e destul de nasol….Traversez o muchie destul de aiurea si dau de urme de capre negre. Cainele dupa mine. Urcam pe o cornisa destul de usoara si vedem un traseu ceva mai usor. Cainele decide s-o ia prin stanga tigailor asa ca ma bag si eu dupa el. Deja ma departam cu mult de gasca si traseul nu parea prea promitator. Apare un traverseu aiurea destul de abrupt si cu destula zapada. Decid in inconstienta mea sa-l fac asa ca ma angajez in traversare. Pe la jumate dau de gheata si bocancul nu mai patrunde in zapada.

Imi aluneca bocancul si deja ma gandesc daca vine lumea la inmormantarea mea. Dar Dumnezeu e sus si tine la mine si ca prin minune imi pune un prag sub picior. Nu ma pierd cu firea si continui in traversare. Ajung pe partea cealalta si multumesc Domnului ca sunt in viata. Cainele continua sa mearga si eu dupa el. Inca un traverseu de data asta mai usor si ceva mai sigur. Ajung la jumate si decid sa urc pana in creasta. Ajung sus si o iau pe o muchie subtire pe care nu am putut s-o traversez decat calare. Inca un varf facut si privesc in jurul meu….nici o cale de acces asa ca decid sa descatar tot ce am facut. Ceata deja isi face simtita prezenta…mai nasol nu se putea!…Iar calare pe muchie si descatarare pana in traverseu.

Caniele incepe sa latre si ma gandesc ca acolo se infunda traseul….asa ca decid sa ma intorc…..iar traverseul ala nasol dar nu-i nimic. Nu ma pierd cu firea si-l fac repede repetandu-mi in minte “pumn pumn picior picior” Ajung aproape de cornisa pe care o urcasem mai repede si vad urmele cainelui. hai sa le urmaresc…..dupa 5 min. vad urme de pasi…nu ezit sa multumesc celui de sus ca sunt in viata si dau de Teo. Mai mergem putin si dam si de stalpul de marcaj unde ne intalnim si cu restu gastii. Ajungem in saua dintre vf ciucas si tigaile dar ceata si vantul sunt din ce in ce mai puternice. Aproape ca experimentam efectul de “white out” decidem sa facem cateva poze “noi si varfu” si ne intoarcem spre cabana. Pe traseu alergatura poze si caterinca. ne oprim in zona de semnal sa mai dam niste mesaje si telefoane si pornim spre cabana. Ajunsi acolo montam iar scara si ne punem pe barfit si mancat. Frigul isi face imediat simtita prezenta asa ca trebuie sa facem ceva sa ne tinem mintea ocupata.

Decidem sa coboram sa luam niste apa de la izvor. Mai trece timpu si ne mai incalzim si noi putin. Eu Tom si Teo pornim spre izvor Ancuta si Denisa raman in cort la barfe. Ajungem in dreptul unei stane pe drumul forestier si decidem sa mergem pan acolo sa vedem cum e. Stana arata jalnic nu puteai sa dormi iarna in ea asa ca plecam spre izvor. Raman in urma sa fac shushu si decid sa o iau pe nemarcat pe unde am vazut eu niste urme de schiuri. da-i si sapa poteca prin 60 cm de zapada. Ajung in drumul marcat si astept colegii de breasla. Ba poate am luat-o eu prea incet si sunt in fata mea. Asa ca pornesc spre izvor unde ajung dar nu dau de ei….ok…incep sa urc si ii gasesc exact la intersectia cu stana.

Ma asteptau de 30 min…..ok….hai sa mergem. Ajungem la izvor ne indopam cu apa de parca am fi mers prin destert 1 luna, scoatem gheata din sticla o umplem cu apa si pornim spre cabana. Ajungem acolo si decidem sa facem piure si sa ne bagam la somn. Punem d-un piure si asteptam 1 ora si ceva pan se face. In timpu asta….hai sa tragem patu ala sus si sa-l punem in geam. Zis si facut. Facem mancarea punem exces de sare si piper mancam ca disperatii bem toata apa si ne bagam la somn….Pe la 11 noaptea deja simt cum mi se umfla limba de sete. cersesc apa prin cort da nimic.

Iar se aud pasii de ora 12 “ba o fi mireasa aia cu 3….” cainele incepe sa latre ok nu-i a buna. dar mi-am dat seama cum reactioneaza cainele asa ca i-am linistit pe toti. Cainele n-avea cum sa coboare din cabana ca nu mai era patul acolo si a inceput sa latre….Ca tot ne-am trezit….hai sa mancam o conserva de ananas care era semi inghetat….dar ce conta? la ce sete ne era….Ne bagam in saci si da-i somn pan la 8 dimineata cand trebuia sa ne trezim. Suna ceasu asa ca trezirea….Lumea nu vrea sa se trezeasca asa ca am eu grija de ei….i’m so evil! Strangem tot si pe la 9:30 plecam de la cabana.

Da-i semi alergatura pana jos la intrarea in traseu unde ajungem la stana de unde l-am racolat pe Alb in gasca noastra. Vine sa ne salute pe toti si noi incepem “Ciiiine pleaca e un bulangiu e un bulangiu mare bulangiu…” de parca el era ala care pleca nu noi. Asa ca decide sa ne insoteasca pana in oras. da-i si alearga pan in cheia unde reusim sa prindem rata pan in Maneciu la secunda. 5 lei la rata si deja era mult mai bine. Ajungem la 1 in maneciu si pan la 4:40 la cat e trenu tre sa pierdem timpu cumva….Un nene ne spune sa mergem in bodega de langa gara….care era….bodega frate!!!

Acolo se strangeau toti betivii satului…asa ca dems a mergem in alta parte. Vad niste fete pe strada si le intreb unde putem bea ceva si ne indruma spre o cafenea. dar observ o cofetarie….frate hai la cofetarie!! Intram acolo si spargem banii pe dulciuri….bem o bere si aflam ca acolo fac niste cozonaci buni….mmmm cozonac…strangem si ultimii bani si luam unu ca nu se putea….Plecam spre gara sa luam bilete si aflam de la sefu de statie ca se elibereaza din tren…”Da urcati in el ca e o usa deschisa…” trenul fiind garat acolo de cateva ore bune. “sa se cumpere paine” se aude comanda asa ca eu si Tom mergem sa cumparam o paine ca doar mai aveam un pateu ce trebuia mancat….Plecam si in supermarket vedem branza….mmmmm hai sa luam! Tanti aia imi da sa gust si mmm excelent…merge cu rosii!!!

Asa ca luam rosii si branza….si fuga la tren…”Mama rosii si branza ce tare!!!” nici n-apucam sa taiem rosiile ca deja le devoram din priviri! trenul porneste ingurgitam toata mancarea pe care o mai aveam papam si cozonacul si ne vedem deja in Ploiesti. Stam o ora p-acolo asa ca merita sa balaurim strazile putin. Binenteles ca apar comentarii de henu “ba va duceti pe himalaya???” ba pe ma-ta. Glume etc etc ne suim in tren si pan la bucuresti spunem bancuri. ne despartim si mergem fiecare la casile lui cu bucuria ca a fost o tura deosebita.

PRACTICA turism!

PARTICIPA la seminariile de prezentare a joburilor de joi, 19.02. ora 15:00 sala Robert Schuman

PROFITA ca esti student si inscrie-te la Internship-ul dorit la standul Ecotur din Comert, etajul 1, intre orele 10-16

.

Catalogul de practica se gaseste aici: http://www.club-ecotur.ro/catalogpractica.doc

Pentru mai multe detalii intra pe http://club- ecotur.ro, iar daca te hotarasti sa aplici, vino la noi cu CV-ul si scrisoarea de intentie si ne vom ocupa de restul!

Proiect realizat de ECOTUR in parteneriat cu ANAT

Toata lumea are nevoie sa xeroxeze: cursuri, proiecte, carti etc. Xeroxul se intoarce la Ecotur cu episodul 2.

Ce-ar fi daca ai putea face asta gratis?

Noi iti punem la dispozitie aparatul nostru xerox ca sa copiezi oricate foi vrei tu, cu conditia sa aduci la schimb tot  atatea pagini folosite pe care noi le vom strange frumos si le vom duce apoi la un centru de colectare… Suntem siguri ca ai pe acasa sau prin camin adevarate teancuri de hartie de care nu mai ai nevoie!

Te asteptam zilnic in sediul nostru din ASE, Cladirea Moxa A, etaj 1, la sala 9 dupa cum urmeaza:

Luni – 10.00-16.00

Marti – 10.00-16.00

Miercuri – 10.00-16.00

Joi – 10.00-16.00

Vineri – 10.00-16.00

Proiect desfasurat in parteneriat cu firma de publicitate Free Love Media.

Profita de ocazie!

Fii ecologist si xeroxeaza gratuit!

www.club-ecotur.ro 

urmariti pagina: http://ecotur.wordpress.com/xerox-status/  pentru a vedea eventualele modificari de program.

PS: tot ce aveti se xeroxeaza pe moment, nu primim comenzi, liste de carti; se xeroxeaza doar fata ;

“Invata sa vezi!”

Ecotur nu este o scoala de ghizi, nu suntem sportivi legitimati, este o organizatie studenteasca, e mai mult decat o echipa, e o gasca de prieteni uniti prin aceeasi pasiune. Aceasta gasca vrea sa cunoasca cat mai mult din frumusetile naturii sa o pastreze si sa o protejeze. Cu alte cuvinte suntem pasionati de turism si ecologie.
Daca simti ca ai aceeasi chemare vino si inscrie-te sa poti face parte din echipa noastra.

Perioada de inscrieri s-a terminat in octombrie, daca vreti sa fiti la curent cu activitatile noastre urmariti blog-ul si site-ul sau trimiteti un mail cu titlul  ‘Newsletter’   [clubecotur+gmail+com]

www.club-ecotur.ro  

PS: cautam in special tineri/studenti cu varste intre 18-23,  nu obligatoriu 

Pentru prima oara pe acest blog va prezint o tura de cicloturism, ca asa se numeste, cu mine (Vali), Robert si Marius.
traseu: ziua 1 predeal – diham – poiana izvoarelor- busteni; ziua 2 busteni- sinaia- cuibul dorului- piatra arsa- cota 2000- sinaia.

16.08 , ziua 1
Am plecat din bucuresti cu trenul Acc de 7 30 cu drum spre Predeal. Pe la 10 30 ne-am suit pe ele si am plecat pe sosea spre Paraul Rece. Pe drum, discutii despre echipamente, cauciucuri, geluri energizante si alte chestii la km de incalzire. Robert revenea pe offroad dupa mai multi ani de pauza, timp in care a mers mai mult pe sosea si la cei 42 ani ai sai are o rezistenta buna. Marius mai facuse ceva ture pe munte cu bicicleta prin Piatra Craiului si chiar pe traseul din prima zi. In sfarsit intram pe forestierul spre Cabana Diham, o portiune initial mai dificila pentru Robert, plus ca a trebuit sa mai scoata un pic aer din cauciucuri. Dupa un drum relaxat, cu destule pauze am oprit la Diham, am mancat o ciorba, o mamaliga si apoi ne-am intins la soare sa se mai aseze mancarea. Am stat ceva timp acolo si am privit spre vaile din Bucegi, spre Costila, imaginandu-mi pe unde ar trebui sa fie alti biciclisti cunoscuti ce atacau acea urcare.

Aprovizionati cu apa si odihniti am pornit mai departe (era 15:40). Prin padure traseul e foarte interesant si cu mici portiuni unde trebuie sa te dai jos din sa. La Poiana Izvoarelor am ajuns pe la 16:30, fara graba, incercam sa mai tragem de timp. Coborarea pana la diham a fost in regula si am ajuns la 17: 40 (a durat cam 30 min). In busteni am oprit la o terasa si ne-am dopat cu tot felul de fripturi, salate si ceva alcool, Robert mai mult. De dormit am gasit o pensiune draguta cu ajutorul lui Marius si ne-au dat o camera la mansarda (100 lei camera). privelistea de acolo era incredibila, mai ales noaptea.

datele tehnice ziua 1: 26 km ; timp mers: 2h 43min (cat s-a inregistrat)

17.08 ziua 2
Ne-am trezit pe la 7:40, am mancat din provizii, dar si un ceai din partea casei. Din Busteni sa fi iesit pe la 10:20. A urmat dupa Sinaia o mica urcare pe sosea, trafic redusLa 12:00 eram la Cuibul Dorului, tot dupa cateva opriri, se incingea motorul pe urcari si trebuia sa ii dam cu dopante, eu cu o licoare magica numita limonada, Robert cu .. apa si Marius cu un praf rosu iso.. ceva cu minerale, saruri, vitamine. Fiecare mergea cum putea si cel din fata mai facea o pauza sa astepte plutonul. De la Cuibul Dorului ne-au prafuit o gramada de masini, dar si motocilisti cu enduro. Biciclisti am vazut pe coborare 2 mai aproape de Cuibul Dorului si un grup de 5-6 inainte de despartirea spre Bolboci a drumului. Cei din urma urcasera cu telecabina pana la 1400 si de acolo au impins la ele. Aproape de drumul ce face dreapta spre Piatra Arsa, Robert luase ceva avans, mergea ca la marathon si eu am incercat cat am putut sa ma tin dupa el. Cu ceva efort si dureri de spate de la rucsac am reusit sa ma tin cat de cat de el, doar ca Marius nu a mai rezistat si a mers o bucata pe langa. Avea si rucsacul mai greu si bicla tot asa mai grea. La destinatie am ajuns la 4:30 cu Robert, iar Marius cu o intarziere de 15 min. La Piatra Arsa iarasi am pus in vena niste ciorbe, un sandvis si niste papanasi. Apoi cu o lene incredibila ne-am pus pe iarba la soare si ne-am intins sa ne relaxam. Am plecat la 18:45 si am luat-o pe banda galbena spre cota 2000. Frumos drumul, am mers pe ele pana acolo insa de la 2000 de sub teleferic drumul era destul de rau asa ca doar jumate din el am coborat pe ele si am incins discul de frana. La 1400 am avut ceva ‘surprize’ .. ursul chiar inainte sa ajungem la sosea. L-am ocolit si am bagat tare pe asfalt, dar la un moment dat niste masini oprite ne dau indiciul. Ursul din nou !! si in mijlocul soselei. Am stat ceva acolo la 50m de el pana s-au decis soferii sa ne lase o fereastra sa putem trece . Apoi ne incerca pe fiecare viteza maxima pe serpentine. Eu am prins 52 si Marius 58km/h. In momentul sosirii in gara nu prea mai vedeam gropile din cauza luminii. Ne-am felicitat pentru aceasta tura si am plecat acasa fericiti si intregi.

date tehnice: ziua 2: 57,3 km timp mers: 5h 27min, profilul nu il avem, dar va uitati voi pe harta pt detalii.

In speranta ca vor mai fi si alti membrii ai clubului la tipul acesta de ture sunt deschis la propuneri, problema e de unde scoatem o bicicleta buna

See ya, Vali B.

PS: poze facute de mine sunt pe flickr:  link aici

Clubul Ecotur, ca partener al Asociatiei Batesaua sustine “Saptamana Europeana a Mobilitatii” cu tema anului: “Aer curat pentru toti! Un vis sau o realitate posibila?”

22 septembrie este declarata de catre Comisia Europeana ca “Ziua Fara Masini”. Pentru a fi la curent cu desfasurarea evenimentului in Bucuresti acesta este link-ul: http://www.velorutia.ro/blog/category/22-septembrie

Programul zilei de 22 sept (extras din comunicatul de presa):
- Pentru cei interesati de promovarea mersului pe bicicleta, implicati in gestionarea traficului rutier, al sigurantei rutiere sau al dezvoltarii unei infrastructuri adecvate, lansam invitatia de a participa la o masa rotunda cu titlul:
“Homo Velocipedus: o specie pe cale de aparitie” luni 22 septembrie.
Program: 10.00 – 16.00
Locatie: Agentia de Protectie a Mediului Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 1, sector 6, Bucuresti (cladire langa barajul Ciurel)
- Pentru cei care agreaza si pedalatul in grup, veniti la o plimbare impreuna, pe biciclete (sau pe jos, pe role, triciclete si orice alte mijloace de transport alternativ) in jurul orelor 18.00, la defilarea demonstrativa a biciclistilor “O zi fara masina mea in orasul meu”.Sunteti toti invitati la o plimbare demonstrativa, prin care sa facem o dovada clara ca in Bucuresti exista FOARTE MULTI BICICLISTI care isi doresc sa circule in siguranta si confort pe SOSELELE capitalei!
Atentie! Va rugam sa veniti imbracati normal, ca intr-o zi de lucru. NU veniti imbracati ca pentru un maraton de mountain bike!
Recomandare: va invitam sa va decorati bicicletele intr-un mod adecvat, pentru a demonstra ca bicicleta NU FACE RAU naturii. Plus: muzica, sunete vesele si orice alta sursa de energie pozitiva!
 
* Traseu: adunare pe platoul cu catarg din spatele Palatului Copiilor, Bd. Tineretului – Bd. Dimitrie Cantemir – Piata Unirii – Bd. I.C. Bratianu – Piata Universitatii – Bd. N. Balcescu – Bd. Gh. Magheru – Piata Romana – Bd. Lascar Catargiu – Piata Victoriei – Bd. Ion Mihalache – Str. Monetariei – Clubul Muzeului Taranului Roman.

*Dupa defilare, veniti la Clubul Muzeului taranului Roman in jurul orelor 20.00. In frumoasa curte a Muzeului Taranului Roman, asociatia BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA - care se ocupa cu promovarea traditiilor cultural-artistice prin intermediul turismului in sa (!!) va invita sa traiti cateva clipe in atmosfera rustica specific romaneasca. Intrarea la club se face pe baza de … bicicleta ! Este recomandat sa va aduceti lanturi anti-furt, daca veti dori sa lasati bicicleta nesupravegheata.
Ne vom hidrata dupa lunga defilare prin aerul poluat al Bucurestiului, iar reprezentantii asociatiei Batesaua va vor da binecunoscutele lor borcane cu aer proaspat !.
Prima doza va fi gratuita
Atentie : aerul curat da dependenta !

- Asociatia “BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA”, organizatie militanta pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc inteligent, alternativ de deplasare utilitara si turistica, invita elevii, liceenii si studentii sa ia in calcul deplasarea pe bicicleta la si de la scoala.
- Asociatia “Batesaua”, o organizatie nonprofit, invita orice corporatie interesata de calitatea vietii angajatilor sai si a societatii din care acestia provin, sa incurajeze deplasarea pe bicicleta la si de la serviciu a acestora.
- Asociatia “Batesaua”, o organizatie neguvernamentala si apolitica, invita orice institutie de stat, culturala, de invatamant sau de utilitate publica, sa incurajeze proiecte care pun in drepturi depline bicicleta ca mijloc de transport inteligent, non-poluant. Sa inceapa prin instalarea de rastele de biciclete, destinate parcarii bicicletelor in conditii de siguranta si confort.